Psihanalisti care au influentat Gestalt terapia: Carl Gustav Jung

Carl Gustav Jung (1875- 1961)

 

Dincolo de influenta directa a psihanalizei „clasice”, Gestalt Terapia s-a construit şi sub influenta unor conceptelor novatoare din psihanaliza, elaborate de dizidenti, colaboratori sau urmaşi ai lui Freud. Astfel, vom gasi mai jos, numeroase puncte de vedere, abordari comune acestora si Gestalt Terapiei.

“Intalnirea dintre cei doi a fost un adevarat „coup de foudre”. Dupa o prima intalnire in care Freud ai Jung au discutat timp de 13 ore, relatia dintre cei doi a durat „doar” cinci ani, din 1907 pana in 1912.

Gestalt practicienii de astazi gasesc la el un numar de notiuni ai de concepte care le sunt mai mult sau mai putin familiare, precum:

  • O atitudine activa a terapeutului, totodata „oglinda” ai partener, care iese din rezerva sa ai dialogheaza cu clientul, facandu-i partasa propria simtire. „Pacientul nu este <o fiinta subordonata pe care o intindem pe canapea, cand stam in spatele lui ca un Dumnezeu, ai care, din cand in cand, mai scapa cate un cuvant>. El este un om pe care il putem ajuta ai iubi, chiar ai in afara tratamentului. Astfel putem spune ca <psihologia lui Jung este o psihologie a mamei, pe cand cea a lui Freud este cea a tatalui>.”[1]
  • Psihanalistul jungian vine cu ceea ce are el specific ca fiinta („ecuatia personala”), de care nu incearca sa se debaraseze, dar pe care incearca sa o foloseasca; nu cauta o obiectivitate iluzorie ci o „subiectivitate luminata”.
  • Terapiei i se alatura dezvoltarea personala. Este posibila la orice varsta: „Psihoterapia nu are legatura cu nevroze, ci cu fiinte umane.> /…/ Contributia personala la terapie se insereaza acolo unde, tratamentul oprindu-se, dezvoltarea incepe.”[2]
  • In ceea ce priveate nevroza, pozitia sa este apropiata de cea a lui Perls: „O nevroza este semnul unei acumulari de energie in inconatient pe punctul de a deveni o incarcatura aproape de explozie.”[3] Pentru el, nevroza este legata de refuzul de a recunoaate autonomia ai bogatia creativa a inconatientului individual ai colectiv. „Vindecarea” va avea loc printr-o reunificare a persoanei sau o individualizare. Ca ai in Gestalt Terapie, inconatientul este considerat drept un rezervor de potentialitati viitoare ai nu ca un depozit de material refulat.
  • Accent pus pe experienta traita.
  • Referinta constanta la complementaritatea contrariilor, atribut esential al „sinelui”;
  • Gandire simbolica, in imagini mai degraba decat in concepte;
  • Jung – ca ai Perls – s-a interesat mult de procesul psihic care se derula in structurile profunde, repetabile intr-o topica precisa.
  • El atribuie un loc central proiectiei, in cadrul careia transferul poate fi (doar) o manifestare.
  • Preconizeaza dialogul intern, intr-un soi de „teatru interior” cu parti „personificate” ale clientului: personaje din vis, „anima” / „animus” sau chiar a „Batranul Intelept”, emanatie a inconatientului colectiv.”

Mihai Albu


[1] Apud Ginger, Serge (b), p. 129

[2] Apud Ginger, Serge (b), p. 130

[3]Apud Ginger, Serge (b), p. 130

AICI gasesti informatii despre formarea in psihoterapie, metoda gestalt terapie integrativa.

Leave a Reply